miu

Cand un shut in fund e un pas inainte…

Cica cum iti e tatal asa iti alegi si barbatul… well, nu stiu cat e asta de adevarat dar stiu sigur ca primele relatii m-au influentat extrem de mult in alegerea/aprecierea barbatilor….

Primu’ prieten a fost la bunici (singurul loc in care nu aveam ora fixa de intrat in casa). Imi aducea pernitza in fiecare seara sa nu imi pun preamaritul fund direct pe piatra din poarta unde se statea la Flori, fete, filme sau baieti. Nu venea cand il chemam daca erau si alti baieti de fatza, se facea de rusine daca venea cand il chema o fata…pai ce, e gaina au cocos?! Concluzie: nu ma astept sa vina cand il chem

Apoi, intoarsa in capitala, am dat de un baietzas de cartier cu vreo 5 ani mai mare care mi-a explicat faptul ca e normal sa aiba mai multe prietene: una de iesit cu prietenii, alta de mozolit prin bloc, alta pe care o …  si eu l-am crezut (ce tampa eram!) - din multele lui ”femei” eu eram aia cu care iesea la suc (inca aveam impresia ca daca mama zice sa raman virgina, asa trebuie sa fac). Cand l-am prins cu alta la suc ne-am despartit. Mare drama. Concluzie: nu ma astept sa fie fidel

Dupa aia, m-am indragostit la telefon de un tip cu 7 ani mai  mare ca mine… fiecare suna la altcineva si centrala ne-a lipit pe noi - sa vezi ce ti-e si cu soarta! Baiat cu  multa minte la cap - dupa ce m-a vazut, mi-a explicat ca nu o sa apuc sa termin liceul daca raman cu el si ca decat cu barbat si 3 plozi mai bine cu liceu si BAC si a refuzat sa mai vorbeasca cu mine cu toate ca am insistat…mult! Concluzie: nu ma astept sa cedeze la rugaminti, oricat de fierbinti sunt.

Peste ceva vreme mi s-au aprins calcaiele rau de tot dupa un pushtan cam de varsta mea… imi cumpara trandafiri albastri si toate chestiile traznite ce ii ieseau in cale. Orgolios de felul lui pustiul si genul care se bate cu caramida in piept ca el rupe tot. A uitat de ziua numelui meu, nume care nu imi place si vorba filmului  e “the one we don’t speak about”. Tragedie si fite pe capul meu, figuri de Buftea si scenariu de telenovela… i s-a parut lui ca am exagerat, s-a simtit lovit in orgoliu si asta fu si dragostea asta. Concluzie: Daca orgoliul meu e cat casa, al lui poate sa fie cat blocul

Si apoi a urmat o luuuuunga relatie in care eu ziceam hop - el sarea. Am aflat dupa vreun an si juma ca statuse prima perioada cu mine fiindca a facut un pariu cu un amic de-al lui ca ii pic intr-o saptamana. A pierdut dar cica intre timp i s-a pus pata pe mine, ma rog…povesti. Dupa inca un an juma de “hop-sari” i-am zis cu nesimtire ca mi-a lasat un gust amar relatia de pana atunci si ca poate sa plece la mamica lui. Si pe sistemul “hop-sari” a plecat. Concluzie: Daca o sa stiu sa zic hop, o sa stie sa sara.

De ceva ani incoace, datorita fostelor relatii, am fost fericita si placut surprinsa de cele mai multe ori: daca il strig, imi raspunde; cand am nevoie de el si il chem, vine; daca ma miorlai ca vreau ceva, se intampla sa tzina. Nu m-am dumirit inca cum e cu hop-sari - asta pare sa nu mai mearga deloc…