miu

Aveti ceva de blana?

Arat ca o javra fugarita de caini de sambata incoace. Nu m-am mai uitat nici in oglinda… Mi se rupe sufletul cand ma vad in asa hal. Sunt terrrminaaaat.

Nu v-a zis Madam ce a fost sambata, nu? Sa va spun meeeu.

Totul a inceput cu o zi inainte…. Vineri seara, ma rog - pe la vreo 11, ma duc sa imbuc ceva. Caut castronelul cu uscatzele - NADA. Miros dupa cel cu bucatzele de carnitz - IOC. Cu ceva speranta in suflet ma infig la farfurioara de pliculetz - GOALA pusca, cum am lasat-o de dimineata… Una peste alta - papa papic! Apa in schimb, din belshug. Rememorez ziua…nope, nu am facut nimic aiurea… si totush mancare ciuciu.

Am intrat in panica, am inceput sa plang pe la usa, mai ceva ca un milog, eram gata sa merg pe sarma pentru o labutza de crontzanele. Nimic, nu s-a indurat….

Sambata se trezeste alde Madam Tooto la prima ora. Sambata! Dis de dimineata! Clar ceva in neregula. M-am gandit ca a avut mustrari de constiinta si s-a trezit sa imi dea de papic. Nimic!

 Incepe sa se gateasca: fusta sub care imi place mie sa ma ascund, bluza aia moale din care scot eu toate firele, ce sa mai, o placere…. No, apoi incepu sa se imputa treaba, si nu de la mine - ca eu fac la nisip cu miros de levantica.

S-a apucat sa imi puna hamul..apoi si lesa… si ma lua in brate la razgaiat in timp ce deschidea usa la intrare in casa. M-am gandit ca am ac de cojocul ei si am inceput sa bag ghiarele -  ea  a inceput sa dumniezaiasca… mi-a dat drumul si a plecat inapoi in casa… cand sa o iau la sanatoasa sub canapea m-am prins ca lesa mea era legata de clantza… nah, mai ia de fugi daca poti…

S-a intors ranjind cu al meu deloc iubit coshulet din pisoime. Eh si m-a bagat acolo - ditamai animalu’ cat sunt intr-un cosuletz in care stateam cand aveam 6 luni!

A plecat apoi cu mine de parca era Scufitza Rosie. Nu a trecut mult si m-am trezit in Raiul lui Garfield: munti de mancare si cutii cu sos, shoricei aromati si pasarele in colivie - gata pentru a fi gustate… o Doamne, mi-a fost dat sa vad Raiul. Dar la scurt timp am trecut intr-o alta imparatie ce se afla in apropiere - Iadul (cu toate ca legenda spune ca intre ele e mare distanta, in realitate nu-i).

Isi facu pomana sa ma scoata din cos - asa am crezut! Cand m-am asezat in bratele ei - ce-mi vazura ochii? Doi handralai de caini - unu’ stanga, altu’ dreapta. Mi s-au inmuiat mustatile, mi-a inghetzat sufletul, mi-au fugit vietile de mi-a trebuit o ora sa le adun.

Cand m-am obisnuit cu ideea ca nu am scapare au plecat uratii si a aparut Pupaza. Madam se umplu de fericire, ma lua in brate si in pasi voiosi dupa Pupaza. Intram intr-o camera mare, alba, cu ceva labe pe pereti si ceva consoarte facute afise pe perete.

Ma ciuguli ce ma ciuguli si apoi s-a apucat sa imi intoarca labele pe toate partile. Madam parea ingrijorata. Nici eu nu ma simteam prea bine. Pana sa ma dumiresc, iete ca se apuca pupaza sa imi tunda laba, si ma tunsa pan’ la piele. Si nu i-a ajuns, m-a luat de m-a frecat cu zeama din aia albastra de te taie pe la mustati cum miroase.

Am inghetzat. Pupaza se apuca sa ma impunga cu acul. Mi-am tinut shoriciul cat de gros am putut dar pan’ la urma si-a luat ac mai subtire si tot m-a strapuns. No bun, atunci mi-am tras venele mai aproape de mine si cu toate intepaturile nu am dat sange nici cu forta. Pana nu m-a lasat liber, cu perfuzia in vene n-am dat nimic, nimic.

M-am aratat cooperant pana la final ca cine stie ce mostre mai voiau de la mine. Si dupa inca juma’ de ora de stat pe acolo mi-am luat inca 2 intepaturi: una in buca stanga si alta pe spate pe undeva: cica o deparazitare - de parca eu sunt vreun jegos - pun pariu ca ma spal mai des ca pupaza aia; si-apoi daca nu am avut destui anticorpi mi-a mai tras inca o intepatura.

Nu a trecut mult si am ajuns iar in cushca aia mica…prea obosit pentru a ma opune… m-am facut mic. Apoi am trecut iar prin Raiul cu pricina si am ajuns acasa mai repede decat am plecat.

 Pana azi nu am fost bun de nimic, inca sunt ciuntiiiit pe laba, sunt cu moralul la pamaaant. Dar am buletin, v-am spus? v-am spus? Mi-au facut buletin…scrie negru pe alb: MAO, nascut 25 octombrie 2001

Amu’, mao de aici ca am treaba - imi depun actele de pashaport ca-mi zice mereu Madam ca ma trimite in Palestina si nu vreau sa ma prinda pe picior gresit si sa nu am actele in regula.

Mao