miu

Apropo de … soarta

Cand am descoperit internetul, in anul II de facultate, se rezuma la mIRC si Altavista. Uitam sa mai plec din laborator si chiuleam de la cursuri masiv. Stateam pe tot felul de canale dubioase si agatzam tralalai pe care ii puneam sa ma astepte la Universitate la ceas, la 18.00 fix. Eu traversam vis-a-vis la Arhitectura, la fantana si incercam sa dibuiesc cati au venit din cei carora le dadeam intalnire.

Mi-am gasit de lucru in Buftea, la niste emisiuni de mana a tzashpea si aproape ca nu mai aveam timp decat sa dorm cand reveneam acasa. Cu toate astea imi gaseam timp de un pic de net cat sa vad care e “viata pe chat”.

S-au terminat proiectele si am revenit o perioada “sus, la net” la laboratorul facultatii…

M-am gandit apoi sa ma fac fata serioasa si sa las internetul ca “nu ajungi nicaieri, pierzi timpul aiurea” dupa cum zicea tata si m-am dus sa scriu degeaba la o revista de muieri.

Numa’ ca in aceeasi cladire, pe acelasi etaj, pe acelasi hol, doua usi mai incolo, pe stanga se faceau angajari pe bani. Asa ca am lasat revista si am plecat in probe la Apropo.ro .PunctRO, da? Iar internet! Iar “tu nu ai de gand sa faci ceva serios cu viata ta” zicea tata…iar! Dar am fost respinsa dupa 3 luni de probe in favoarea unei alte don’soare

Dupa inca o luna in care mi-am facut cont de mail pe hotmail.com (mare realizare! de yahoo am aflat mai tarziu) si niste “pagini de net” (dupa cum m-a invatat profu de internet) m-a sunat redactorul sef si mi-a explicat ca domnisoara cu pricina nu prea a facut fatza si ca e liber iara postul si ca poate vreau sa ma intorc in redactie.

Oh well, cine sunt eu sa ma pun cu soarta?

Am aflat cum e cu google si cu paginile de internet si cum toate mediile “converg catre on-line” si cum lumea asta virtuala o sa fie parte din viata reala de zi cu zi in cativa ani …

Si in viata virtual-reala am ramas de atunci si tot de atunci … vremea de la weather.com e mai buna decat Busu, stirile din fluxul online de la Mediafax sunt mai adevarate decat ale lu’ Esca, pozele de la hotel pe care le-a gasit google-ul sunt mai pe bune decat cele printate de agentia de turism, infofer.ro e mai sigur si mai rapid decat 9521 etc

Ah… si tata ma suna acum sa imi spuna ca mi-a dat mail ca sa imi amintesca sa il ajut cu “treaba aia”

Stiu sigur ca nu “o sa fac ceva serios cu viata mea” nici de acum inainte fiindca nu stiu sa fiu decat on-line… pana si ketchup-ul il torn in forma de @ si am tendinta sa dau un ctrl+f de fiecare data cand imi ratacesc mobilul prin casa…