Trupa de soc: Pirpirici si Onyxia

Sa-mi traiasca!

Revin cu amanunte.

p.s. Pitzi e bine! Eu am avut emotii cumplite.

Revin si cu poze!!!

Faza e ca nu am vrut sa plec urechea la ce a spus Golanul – cum ca pe ea a avut-o juma’ de cartier, ca e pisica ce ridica coada la orice javra, mieunaturi d’astea de mahala.

Soarta mi-a aratat adevarul. Pitzi a cazut de la etajul trei! Cu tot cu plozi in burta! Si nu are nici pe dracu! Daca asta nu e parashuta, nu stiu ce e!

Explicatiile ei au fost ca are 9 vieti, ca a picat in picioare si pe pamant, nu pe asfalt. Dar totusi, nu are nici o zgarietura!

Si nu, nu mi s-a parut! A picat de la etaj… fraiera credea ca tot ce zboara se si mananca.. si a sarit dupa vrabiile care stateau pe pervaz si a alunecat pe tabla acoperita de polei.

Madam, imediat ce a ajuns acasa, a luat-o la pipait, la pupat, la mangaiat…si stau si ma intreb: Cum frate?! Parasuta, dupa ce ca e parasuta, nu a fost cuminte, a picat de la geam – unde nu avea ce cauta – si tot ea e razgaiata?

Si eu? Eu care dorm unde ma pune, care mananc cuminte fara sa vars, care nu o trezesc cu miorlaituri, care ma gudur cum o vad, care o las sa se relaxeze cand vine de la biuro si nu ii sar in spate…EU de ce nu am acelasi tratament? Ca EU MERIT!

Viata e nedreapta iar Pitzi parasuta!

p.s. Cine are o familie iubitoare, doritoare de pisoi proveniti dintr-un Birmanez rasat ca mine si o Siameza parasuta ca Pitzi sa lase un comentariu.

Madam o sa se ocupe de plasarea plozilor ce vor aparea pe la finalul lunii asteia si vor putea sa ajunga in noile familii prin martie.

dupa continuare puteti vedea poze cu nemernica

Nu stiu cum am ajuns in strada, cine sunt si daca cineva imi simte lipsa. Poate sunt o lady pierduta dintr-o casa frumoasa sau poate doar fructul iubirii intre o europeana si un birmanez rasat. Nu stiu! Nu am idee cine sunt…

Cand am ajuns la capatul puterilor si credeam ca nu o sa mai ramana nici o viata in mine m-am trezit intr-un prosop mare care mirosea a motan si apoi intr-o camera foarte luminata. Am simtit pe spate o intepatura si mi-amintesc fata unui pisoi cu ochii mari pe care, cu ultimele puteri, l-am scuipat.

Motanul cu pricina, Mao, mi-a povestit azi ca au trecut trei zile de la ultima mea amintire. Am dormit aproape fara incetare. Mi-a mai spus ca am avut cosmaruri ca am plans in somn si ca febra a pus stapanire pe mine.

Madam, cea care m-a salvat, incearca sa imi gaseasca un nume. Incearca sa ma strige in toate felurile sperand ca eu sa imi amintesc cum ma cheama, daca ma cheama cumva, si sa raspund.

Nu stiu cum ma cheama sau cum as vrea sa ma cheme.

Ajuta-ma!

Cine sunt?

Cum crezi ca ma cheama?

Madam si cu mandru’ ei mancau de la KFC (da stiu si despre fast food-uri…god! parca ne stim de ieri…), eu politicos nu m-am bagat dar priveam cu jind si adulmecam mireasma puiului tratat cu E-uri (da sunt citit…si de astea stiu, pfffff!!!) si prajit in baia de ulei care face colesterolul sa sara mai sus decat toate cele 9 vieti ale mele.

Dupa ce termina de infulecat si zambesc ghiftuitzi, Monseur pare intr-o pasa buna si imi intinde o bucata de pui…Si am incercat sa rezist tentatiei… parol pe cea de-a noua mea viata…am incercat… dar aroma mi-a inodat mustatile si le-a tarat pana in Strips… si am incercat doar sa pun limba si doar sa simt buchetul (precum degustatorii de vin) dar… cum zice Garfield… i’ve failed!…

…am infulecat toata bucata de pui…. si gura ma ardea si coltii nu se opreau din infipt in carne… si limba cu toate papilele strigau “Halp!” si eu nimic… intr-un final am izbutit sa termin si ca sa nu par un coate goale am facut curat la “locul de munca” dand cu limba pe tot botul si apoi cu labutza pe toata moaca…

…neinspirata alegere… mi-au dat lacrimile … gura ardea … respiratia se taia…etc etc…

Madam radea, Monseur avea lacrimi in ochii de la atatea hohote… eu ca prostu’ in mijlocu’ patului nu stiam in ce parte sa ma duc…

Abia am iesit din camera, aproape ca imi trebuiau indicatoare sa nimeresc drumul pana la baie… am baut o tona de apa si mi-am racorit si fatza cu niste stropi de la dush…

Am scris toate astea nu ca sa arat ca am capul mic si un creier care imi sta lejer dar pentru a reciti aceste randuri de fiecare data cand o sa am cea mai mica si mai vaga impresie ca lumea e buna si frumoasa…

Multumesc,

O seara buna

Mao

p.s. Monseur zice ca e interesanta imaginea de mai jos… eu nu cred…

Am schimbat fotoliul…

…cu tastatura…

… definitiv!

Mari aventuri nu am avut in ultima vreme si m-am gandit sa nu va plictisesc cu povesti de genul “Razbunarea – episodul Tzashpe: cum sa faci pipi in mocheta cand mocheta e rulata”…

Pot sa va povestesc de Madam daca vreti (stiu ca nu e asa interesanta ca mine dar daca vreti “inside info” sa imi spuneti)… nu?!…mbine fie…

Sa va zic de tzestoase? S-au facut cat acvariul: doua vite – au ghearele mai mari ca ale mele, mananca de doua ori pe zi si au o gusa de zici ca sunt doua scroafe. Nu ma credeti? Pana termin postul asta de scris o trimit pe Madam sa le faca niste poze ca tot o freaca la televizor… Sa zici ca Leo e mascul si merge sa aiba acolo un pic de grasime pe el dar Dona? Dona e si ea cat malu’! Ar trebui Madam sa mai faca mici misculatii la buget…poate in loc de doua cutii cu gammarus ia un pliculetz, o atentie, o crontzanea… parerea mea…

Hai ca ma duc la o mica sedinta foto, m-a momit cu un plic…ca sa vezi faza… gand la gand… si mai zici ca nu exista telepatie…

Eu, sexy

Ana, asta e pentru tine! Ia-ti ochelari! NU sunt sashiu, clar?!

Hai ca ma plictisiti…

Zomn ujor!

Si dupa cum v-am promis Dona …

si Leo…

Revenind la lipsa mea de activitate blogaristica tin sa va explic motivul: muncesc mai mult. Da, nu e vorba de “mananc” ci de “muncesc”. De mancat imi mananca altii banii pe care ii fac…de unde credeti ca are madam gologani de Iphoane?

Va ziceam de firma de detectivi acum ceva vreme… am reusit sa o pun pe picioare. Mi-am luat si masina asta (multumesc lu’ Zoso pe aceasta cale – mi-ai stricat filajul nasosule! Puteai sa te opresti cu stropitoarea aia de aparat mai in mijlocul drumului?!) si tin si casa lu’ Madam care a inceput cu ifose ca vrea televizor, ca vrea si un laptop… nah, acum a venit vremea in care sa am eu grija de ea…

Cazurile sunt cu gramada… de la pasarici inselate la boi gelosi care au impresia ca daca afla cu cine si-o trag vacile nu o sa mai aiba coarne.
Intamplator, am iscat un eveniment in piata de zicea Madam ca vuiesc ziarele o luna de zile din cauza asta. Initial trebuia sa prind in fapt o Pisica despre care Motanul ei spunea ca sigur e gravida cu vreun Cotoi de tomberon ca i-a crescut burtica. Ne-am instalat in locatia in care ea isi facea veacul si singura metoda prin care am putut obtine dovada ca Pisica e matza cuminte a fost sa o filmam pe gaura cheii cand ea se urca pe masa si fura din farfuria stapanilor bunatati (caci d’aia avea burtica!). Am istalat aparatura si apoi, ca baietii, am mers sa ne luam si noi ceva de imbucat ca aveam de asteptat pana i se facea felinei foame.

Faza dura… cand ne-am intors – aparatura lipsea! Matza era de negasit si oamenii din zona pareau nelinistiti. M-am gandit ca ei au gasit aparatura si cred ca stapanul Pisicii ii filma sa vada daca isi vad de treaba sau daca sunt pusi pe furat. Asadar, inainte sa inceapa scandalul, m-am tirat cu coada intre picioare.

Ce mi-a fost dat sa vad in urmatoarele zile pe site-ul lui Zoso? Fix incadrarea mea! numa’ ca nu era pisica in cadru ci Stapanii ei – Columbeii. M-am dat draq! Au facut ziarele tiraj si blogurile trafic pe carca mea… dar ce sa faci? eu sa fiu sanatos ca mai gasim cazuri…

Revenind la lunga absenta…. mai am si alte intamplari de care sa ma plang… dar ma intorc la munca… am primit un dosar de la o vecina (si am zis ca nu iau cazuri de la cunoscuti!) – se pare ca al ei Buldog prefera un Persan din blocul de vis-a-vis… prea interesant cazul ca sa spun pas…

Cu bine,

MrAO

MrAO